reacționar - explicat in DEX

reacționar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
REACȚIONÁR, -Ă, reacționari, -e, adj. Care aparține sau care este specific reacțiunii politice, care se referă la reacțiune; care este ostil față de progres; retrograd. ♦ (Substantivat) Adept al reacțiunii politice. [Pr.: re-ac-ți-o-] – Din fr. réactionnaire.

reacționar (Dicționar de neologisme, 1986)
REACȚIONÁR, -Ă Care aparține sau care este specific reacțiunii; retrograd. // s.m. și f. Partizan al reacțiunii politice; contrarevoluționar. [Pron. re-ac-ți-o-. / < fr. réactionnaire].

reacționar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
REACȚIONÁR, -Ă I. adj. care aparține, care este specific reacțiunii; retrograd. II. s. m. f. adept al reacțiunii politice. (< fr. réactionnaire)

reacționar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*reacționár, -ă (ea 2 sil.) adj. (fr. réactionnaire). Care se opune acțiuniĭ altuĭa, care tinde la reacțiune în politică, care dă concurs reacțiuniĭ în politică: politică reacționară, partid reacționar. Subst. Un reacționar.

reacționar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
reacționár (referitor la reacțiune) (re-ac-ți-o-) adj. m., pl. reacționári; f. reacționáră, pl. reacționáre

reacționar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
reacționar a. și m. care tinde la o reacțiune politică.

reacționar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
REACȚIONÁR, -Ă, reacționari, -e, adj. Care aparține sau care este specific reacțiunii politice, care se referă la reacțiune; care este ostil față de progres; retrograd. ♦ (Substantivat) Adept al reacțiunii politice, persoană care are o atitudine ostilă față de ceea ce este înaintat, progresist și care luptă pentru menținerea sau reinstaurarea rânduielilor vechi, perimate. [Pr.: re-ac-ți-o-] — Din fr. réactionnaire.