rariște - explicat in DEX

rariște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RÁRIȘTE, rariști, s. f. Pădure sau loc dintr-o pădure unde copacii sunt foarte rari; răriș. – Rar + suf. -iște.

rariște (Dicționaru limbii românești, 1939)
ráriște f. (d. rar și suf. slav -iște). Răriș, parte pe unde pădurea e rară.

rariște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ráriște s. f., g.-d. art. ráriștii; pl. ráriști

rariște (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
RÁRIȘTE (‹ rar) s. f. Pădure sau porțiune de pădure în care arborii sunt rari. R. de limită, vegetație caracteristică pentru etajul subalpin, care face tranziția de la pădurea încheiată la tufișurile subalpine. Este alcătuită din arbori din ce în ce mai rari și mai scunzi, deformați de vânt (adesea cu formă „de steag”), chirciți, printre care se dezvoltă tufe de jneapăn din ce în ce mai abundente o dată cu creșterea altitudinii. În decursul timpului, ca urmare a pășunatului în golul de munte, cele mai multe rariști au dispărut, fiind înlocuite de vegetație de pajiște sau tufărișuri scunde de ienupăr și afin. Se situează între limita superioară naturală a pădurii încheiate și limita superioară a arborilor izolați.

rariște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
rariște f. locul pădurii unde copacii sunt mai rari: rariștea de brazi EM.

rariște (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RÁRIȘTE, rariști, s. f. Pădure sau loc dintr-o pădure unde copacii sunt foarte rari; răriș. — Rar + suf. -iște.