rapid - explicat in DEX



rapid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
RAPÍD, -Ă, rapizi, -de, adj., s. n. I. Adj. (Adesea adverbial) Care se mișcă, se desfășoară, se execută cu repeziciune. ◊ Tren rapid (și substantivat, n.) = tren care circulă cu viteză mare și care oprește numai în stațiile importante. II. S. n. 1. Canal cu pantă mai mare decât panta critică și care racordează două tronsoane ale unui curs de apă situate la înălțimi diferite. 2. (Geol.) Cataractă (I). – Din fr. rapide, lat. rapidus.

rapid (Dicționar de neologisme, 1986)
RAPÍD, -Ă adj. Care se petrece într-un timp scurt; care se mișcă, care are loc repede. ♦ Foarte înclinat, pieptiș. ♦ Tren rapid (și s.n.) = tren de mare viteză, care oprește numai în stațiile foarte importante. // s.f. Canal care racordează două tronsoane ale unui curs de apă situate la înălțimi diferite. ♦ Parte a unui curs de apă cu pantă foarte accentuată. ♦ Povârniș, suprafață puternic înclinată, abruptă; repeziș. [< fr. rapide].

rapid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
RAPÍD, -Ă I. adj. (și adv.) care se petrece, se execută cu repeziciune; repede. ◊ foarte înclinat, pieptiș. ♦ tren ~ (și s. n.) = tren de mare viteză, care oprește numai în stațiile foarte importante. II. s. n. 1. canal cu pantă accentuată care racordează două înălțimi diferite. ◊ sector al unui curs de apă cu pantă foarte accentuată. 2. suprafață puternic înclinată, abruptă; povârniș. 3. (geol.) cataractă. (< fr. rapide, lat. rapidus)

rapid (Dicționaru limbii românești, 1939)
*rápid, -ă adj. (lat. rápidus). Răpede: tren rapid. Adv. A plecat rapid.

rapid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rapíd1 adj. m., pl. rapízi; f. rapídă, pl. rapíde

rapid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
rapíd2 s. n., pl. rapíde

rapid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
RAPÍD, -Ă, rapizi, -de, adj., s. n. I. Adj. (Adesea adverbial) Care se mișcă, se desfășoară, se execută cu repeziciune. ◊ Tren rapid (și substantivat, n.) = tren care circulă cu viteză mare și care oprește numai în stațiile importante. II. S. n. 1. Canal cu pantă mai mare decât panta critică și care racordează două tronsoane ale unui curs de apă situate la înălțimi diferite. 2. (Geol.) Cataractă (I). — Din fr. rapide, lat. rapidus.

Alte cuvinte din DEX

RAPICIUNE RAPICIOS RAPI « »RAPIDITATE RAPIERA RAPIN