ramolisment (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RAMOLISMÉNT, ramolismente, s. n. Ramolire; boală care constă în pierderea facultăților intelectuale (din cauza bătrâneții). ♦
Ramolisment cerebral = necroză a unei porțiuni de țesut cerebral, din cauza întreruperii locale a circulației sangvine în urma unei tromboze sau a unei embolii. – Din
fr. ramollissement.ramolisment (Dicționar de neologisme, 1986)RAMOLISMÉNT s.n. Ramolire. ♦
Ramolisment cerebral = ramolirea unei porțiuni din creier, determinată frecvent de leziuni vasculare. [Pl.
-te, -turi. / < fr.
ramolissement].
ramolisment (Marele dicționar de neologisme, 2000)RAMOLISMÉNT s. n. stare a celui ramolit: ramolire. ♦ ~ cerebral = necroză a unei porțiuni din creier, determinată frecvent de leziuni vasculare. (< fr.
ramolissement)
ramolisment (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ramolismént s. n.ramolisment (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ramolisment n. starea celui ramolit.
ramolisment (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RAMOLISMÉNT s. n. Stare a celui care s-a ramolit. ◊
Ramolisment cerebral = necroză a unei porțiuni de țesut cerebral, din cauza întreruperii locale a circulației sangvine în urma unei tromboze sau a unei embolii. — Din
fr. ramollissement.