râios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RÂIÓS, -OÁSĂ, râioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Bolnav de râie (
1). ◊
Expr. (
Fam.; substantivat)
A face pe râiosul = a fi mândru sau înfumurat fără motiv; a-și da aere. [
Pr.:
râ-ios] –
Râie +
suf. -os.