răcori (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RĂCORÍ, răcoresc, vb. IV.
1. Refl. A-și pierde din căldura inițială; a deveni răcoros, a se face mai rece.
2. Tranz. și
refl. A(-și) potoli sau a(-și) astâmpăra căldura sau setea.
3. Tranz. și
refl. Fig. A (se) liniști, a (se) calma, a (se) potoli. – Din
răcoare.