rabotaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RABOTÁJ, rabotaje, s. n. Rabotare. – Din
fr. rabotage.rabotaj (Dicționar de neologisme, 1986)RABOTÁJ s.n. Rabotare. ◊
Rabotaj glaciar = acțiunea de netezire și de șlefuire efectuată de către ghețari. [< fr.
rabotage].
rabotaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)RABOTÁJ s. n. rabotare. (< fr.
rabotage)
rabotaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)rabotáj s. n.,
pl. rabotájerabotaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RABOTÁJ, rabotaje, s. n. Rabotare. — Din
fr. rabotage.