puțar - explicat in DEX

puțar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PUȚÁR, puțari, s. m. 1. (Pop.) Fântânar. 2. Muncitor la sondele de petrol; cel care sapă puțuri de petrol. – Puț + suf. -ar.

puțar (Dicționaru limbii românești, 1939)
puțár m. (lat. putearius, sp. pocero, pg. poceiro). Vest. Fîntînar, lucrător de puțurĭ. Proprietar de puțurĭ de petrol.

puțar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
puțár (pop.) s. m., pl. puțári

puțar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
puțar m. 1. cel ce face puțuri, le curăță, și le sleește; 2. cel ce sapă puțuri de păcură. [Lat. PUTEARIUS].