puber - explicat in DEX

puber (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PÚBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. – Din lat. puber, fr. pubère.

puber (Dicționar de neologisme, 1986)
PÚBER, -Ă adj., s.m. și f. (Individ) ajuns la pubertate. [< fr. pubère, cf. lat. puber].

puber (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PÚBER, -Ă adj., s. m. f. (individ) ajuns la pubertate. (< lat. puber, fr. pubère)

puber (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
púber/pubér adj. m., s. m., pl. púberi/pubéri; adj. f., s. f. púberă/pubéră, pl. púbere/pubére

puber (Dicționaru limbii românești, 1939)
*púber, -ă adj. (lat. puber, púberis, adolescent). Adolescent, tînăr pe la 15-18 anĭ.