pușculiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUȘCULÍȚĂ, pușculițe, s. f. 1. Diminutiv al lui
pușcă. 2. Vas mic de lut, de lemn sau de metal, cu o deschizătură îngustă în partea de sus, prin care se introduc, pentru a se păstra, banii economisiți (de copii). –
Pușcă +
suf. -uliță.pușculiță (Dicționaru limbii românești, 1939)pușculíță f., pl.
e (dim. d.
pușcă, care e din aceĭașĭ origine cu germ.
büchse, toc, cutie. V.
pușcă). Pușcă mică. Cutie de metal orĭ de lemn saŭ ulcică de strîns banĭ, care se vîră în ĭa [!] printr´o deschizătură îngustă.
pușculiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pușculíță s. f.,
g.-d. art. pușculíței; pl. pușculíțepușculiță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pușculiță f.
1. pușcă mică;
2. mic vas de păstrat bani.