pușcaș - explicat in DEX

pușcaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PUȘCÁȘ, pușcași, s. m. 1. Soldat înarmat cu pușcă. 2. Vânător. 3. (Înv.) Artilerist, tunar. – Pușcă + suf. -aș.

pușcaș (Dicționaru limbii românești, 1939)
pușcáș m. (ung. puskas). Vechĭ. Mold. Pușcar, tunar. Soldat dintr´un corp de 500 pușĭ supt [!] comanda mareluĭ armaș și care păzeaŭ pușcăriile. Azĭ. Om armat cu pușcă (vînător orĭ soldat).

pușcaș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pușcáș s. m., pl. pușcáși

pușcaș (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pușcaș m. 1. od., corp de 500 soldați sub comanda marelui Armaș, cari păzeau la temniță; 2. od. în Mold., tunar: pușcașii sub căpitanul dorobanților; 3. soldat înarmat cu pușca; 4. cel ce dă cu pușca în vânat.