putrid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUTRÍD, -Ă, putrizi, -de, adj. (
Livr.) Putred. – Din
fr. putride.putrid (Dicționar de neologisme, 1986)PUTRÍD, -Ă adj. (
Liv.)
1. Putred, putrezit.
2. Produs de putrefacție. [< fr.
putride, lat.
putridus].
putrid (Marele dicționar de neologisme, 2000)PUTRÍD, -Ă adj. putred; în descompunere. (< fr.
putride, lat.
putridus)
putrid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)putríd (
livr.)
(pu-trid) adj. m.,
pl. putrízi; f. putrídă, pl. putríde