pulărău (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)PULĂRẮU, pulărắi, s. m. (Vulgar) Curvar, desfrânat. (din
pulă +
suf. -ărău; pt.
suf. v. bătălău, fătălău; este de presupus că
it. pollacco (= proxenet) și
portare i polli (= a mijloci prostituția, a se ocupa de proxenetism) au aceeași origine)
pulărău (Dicționar de argou al limbii române, 2007)pulărău, pulărăi s. m., adj. (vulg.) bărbat viril, superdotat sexual.