pulpă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÚLPĂ, pulpe, s. f. 1. Partea musculoasă posterioară a piciorului, situată între genunchi și gleznă. ♦ Parte a piciorului situată în porțiunea acestor mușchi.
2. Țesut conjunctiv bogat în vase și nervi.
Pulpă dentară. 3. Partea cărnoasă și comestibilă a unor fructe.
4. Reziduu obținut în industria zahărului, în distilerii și la prepararea feculei, folosit ca hrană pentru vite. –
Lat. pulpa (cu unele sensuri după
fr. pulpe).