puțintel - explicat in DEX

puțintel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PUȚINTÉL, -EÁ, -ÍCĂ, puțintei, -ele, adj., adv. Diminutiv al lui puțin; puținel. Puțintel la trup (sau la făptură) = scund și subțirel, mititel. – Puțin + [miti]tel.

puțintel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!puțintél (fam.) adj. m., pl. puțintéi; f. puțintícă, pl. puțintéle

puțintel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
puțintel adv. puțin de tot. [Tras din puțin cu ajutorul unui sufix analogic (cf. mititel)].