puștiulică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PUȘTIULÍCĂ,puștiulici, s. m. (Fam.) Diminutiv al lui puști. – Puști + suf. -ulică.
puștiulică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) puștiulícă (fam.) s. m., g.-d. luipuștiulícă; pl. puștiulíci