puștan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PUȘTÁN, puștani, s. m. (
Fam.) Băiețandru. –
Puști +
suf. -an.puștan (Dicționar de argou al limbii române, 2007)puștan, puștani s. m. băiețandru
puștan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)puștán (
fam.)
s. m.,
pl. puștáni