psihopedagog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PSIHOPEDAGÓG, -Ă, psihopedagogi, -ge, s. m. și
f. Specialist în psihopedagogie. – Din
psihopedagogie (derivat regresiv).
psihopedagog (Dicționar de neologisme, 1986)PSIHOPEDAGÓG s.m. Specialist în psihopedagogie. [Cf. it.
psicopedagogo].
psihopedagog (Marele dicționar de neologisme, 2000)PSIHOPEDAGÓG s. m. specialist în psihopedagogie. (< fr.
psychopédagogie)
psihopedagog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*psihopedagóg s. m.,
pl. psihopedagógi