psihodiagnoză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PSIHODIAGNÓZĂ, psihodiagnoze, s. f. (
Med.) Acțiune complexă de investigare a individului prin intermediul tehnicilor psihologice pentru cunoașterea particularităților sale psihice specifice. [
Pr.:
-di-ag-] – Din
fr. psychodiagnose, engl. psychodiagnosis.