psihedelic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PSIHEDÉLIC, -Ă, psihedelici, -ce, adj.1. Referitor la psihedelism.
2. Care se caracterizează prin efecte de lumină, culoare, atmosferă sonoră etc.; care evocă viziuni, halucinații, vise produse prin drogare.
Muzică psihedelică. Pictură psihedelică. – Din
engl.psychedelic, fr. psychédélique.psihedelic (Dicționar de neologisme, 1986)PSIHEDÉLIC, -Ă adj. 1. Care face manifest psihicul, care dezvăluie psihicul (mai ales prin drogare).
2. (
Despre muzică) Inspirat de efectele vizuale sau sonore produse asupra omului de droguri. [Cf. fr.
psychédélique, it.
psichedelico, engl.
psychedelic < gr.
psyche – spirit,
deloun – manifestare].
psihedelic (Marele dicționar de neologisme, 2000)PSIHEDÉLIC, -Ă adj. 1. (despre o stare sufletească specifică) care rezultă din folosirea de halucinogene. 2. care evocă viziuni, vise ale unei asemenea stări. ◊ (despre muzică, pictură) inspirat de efectele vizuale sau sonore produse asupra omului de droguri. (< fr.
psychédélique)
psihedelic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*psihedélic (psi-he-/psih-e-) adj. m.,
pl. psihedélici; f. psihedélică, pl. psihedélice