prăjitor - explicat in DEX

prăjitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PRĂJITÓR, -OÁRE, prăjitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 2. S. f. Încăpere, secție, instalație într-o fabrică, unde se execută operațiile de prăjire a minereurilor. ♦ Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.

prăjitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PRĂJITÓR, -OÁRE, prăjitori, -oare, s. m., s. f., s. n. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 3. S. n. Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.

prăjitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prăjitór¹ (persoană) s. m., pl. prăjitóri

prăjitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*prăjitór² (aparat) s. n., pl. prăjitoáre