prusiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRUSIÁT, prusiați, s. m. (
Chim.; rar) Cianură. [
Pr.:
-si-at] – Din
fr. prussiate.prusiat (Dicționar de neologisme, 1986)PRUSIÁT s.m. Sare a acidului prusic. [Pron.
-si-at. / < fr.
prussiate].
prusiat (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRUSIÁT s. m. sare a acidului prusic. (< fr.
prussiate)