pruniște(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PRUNÍȘTE,pruniști, s. f. (Reg.) Prunet. – Prun + suf. -iște.
pruniște(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pruníște s. f., g.-d. art. pruníștii; pl. pruníști