prundui - explicat in DEX

prundui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PRUNDUÍ, prunduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A acoperi un drum cu prundiș, a așterne un strat de prund; a pietrui cu prund; a prundi. – Prund + suf. -ui.

prundui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prunduí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prunduiésc, imperf. 3 sg. prunduiá; conj. prez. 3 să prunduiáscă

prunduì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prund(u)ì v. a pune pietriș: să prunduiască șoselele cele noui AL. drumul tău ți l’aș prundi POP.