prudent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRUDÉNT, -Ă, prudenți, -te, adj. Care se ferește de tot ce ar putea să-i producă un neajuns, să-l primejduiască; prevăzător, circumspect, precaut. – Din
fr. prudent, lat. prudens, -ntis.