proviant - explicat in DEX

proviant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROVIÁNT, provianturi, s. n. (Înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [Pr.: -vi-ant] – Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant.

proviant (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
proviánt (proviánturi), s. n. – Provizii, băuturi, alimente.Pol. prowiant (Tiktin).

proviant (Dicționaru limbii românești, 1939)
proviánt n., pl. urĭ (rus. pol. germ. proviant, d. it. provianda, merinde. V. profond). Barb. Rar. Proviziunĭ, merinde, mîncare p. armată (pîne [!], zahăr, carne, nutreț ș. a.). – Vechĭ și profiant.

proviant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
proviánt (înv.) (-vi-ant) s. n., pl. proviánturi

proviant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
proviant n. proviziune de hrană: a le da proviant și care de transport FIL. [Rus. PROVIANTŬ (din nemț. Proviant): v. profont].