protoplast (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROTOPLÁST, protoplaste, s. n. (
Biol.) (Parte din) protoplasmă. – Din
fr. protoplaste.protoplast (Dicționar de neologisme, 1986)PROTOPLÁST s.n. (
Biol.)
1. Protoplasma celulelor vegetale.
2. Organism unicelular. [Cf. germ.
Protoplast, cf. gr.
protos – primul,
plassein – a forma].
protoplast (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROTOPLÁST s. n. totalitatea corpurilor plasmatice ale celulei, cu incluziunile sale, cu excepția membranei. (< fr.
protoplaste)
protoplast (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PROTOPLÁST (‹
germ.)
s. n. 1. Energidă.
2. Protoplasma vie a celulei, alcătuită din nucleu și citoplasmă, fără plasmalemă în culturile de celule și țesuturi pentru a se studia metabolismul celular și reproducerea.