proporție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROPÓRȚIE, proporții, s. f. 1. Raport între dimensiunile unor obiecte, ale părților unui întreg sau între fiecare dintre aceste părți și întreg. ♦ Procent.
2. Raport, relație (echilibrată) între fenomene, noțiuni etc. ◊
Loc. adv. În proporție cu... sau (
loc. prep.)
în proporția... = proporțional cu..., potrivit cu...
3. (La
pl.) Dimensiune, mărime; extindere (mare), amploare. ◊
Expr. A lua proporții = a se dezvolta, a crește foarte mult; (
fam.) a se îngrășa. ♦ Cantitate, măsură.
4. (
Mat.) Egalitate a două rapoarte alcătuite din patru elemente. [
Var.: (
înv.)
proporțiúne s. f.] – Din
fr. proportion, lat. proportio, -onis.proporție (Dicționar de neologisme, 1986)PROPÓRȚIE s.f. 1. Raport între dimensiunile unui întreg și părțile lui sau între dimensiunile părților unui întreg. ♦ Procent, parte raportată la întreg.
2. Potrivire, raport armonios între mai multe lucrări, părți. ♦
În proporție cu... = proporțional cu..., potrivit cu....
3. (
La pl.) Dimensiune, mărime.
4. (
Mat.) Egalitate între două rapoarte având patru elemente constitutive. [Gen.
-iei, var.
proporțiune s.f. / cf. fr.
proportion, lat.
proportio].
proporție (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROPÓRȚIE s. f. 1. raport între părțile unui întreg și între acestea și întreg; raport stabilit între lucruri comparabile. 2. (pl.) dimensiune, amploare, mărime. ♦ a lua ĩi = a) a se dezvolta, a crește foarte mult; b) (fam.) a se îngrășa. 3. (mat.) egalitate între două rapoarte, având patru elemente constitutive. (< fr.
proportion, lat.
proportio)
proporție (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PROPÓRȚIE (‹
fr.,
lat.,
it.,
germ.)
s. f. 1. (
MAT.) Egalitate între două numere rapoarte, având patru elemente constitutive, cele din mijloc numindu-se mezi, iar cele externe extremi (
ex. în
p. 3/6 = 12/24, 3 și 24 sunt extremi, iar 6 și 12 sunt mezi).
2. Raport între dimensiunile părților unui întreg sau între părți și întreg.
3. Potrivire, raport între lucruri, părți (care se completează reciproc). ◊
Loc. În proporție cu... = proporțional cu..., potrivit cu...
4. Dimensiune (mare); extindere (mare). ◊
Expr. A lua proporții =
a) a se dezvolta, a crește foarte mult;
b) (
fam.) a se îngrășa (prea tare).
proporție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)propórție (-ți-e) s. f.,
art. propórția (-ți-a), g.-d. art. propórției; pl. propórții, art. propórțiile (-ți-i-)