prolific - explicat in DEX

prolific (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROLÍFIC, -Ă, prolifici, -ce, adj. (Despre ființe) Care se înmulțește foarte repede. ♦ Care are facultatea de a se înmulți. – Din fr. prolifique.

prolific (Dicționar de neologisme, 1986)
PROLÍFIC, -Ă adj. Care se poate înmulți ușor și repede. [< fr. prolifique].

prolific (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROLÍFIC, -Ă adj. 1. care se mulțumește foarte repede; prolifer (1). 2. (fam.) fecund, bogat (în), abundent. (< fr. prolifique)

prolific (Dicționaru limbii românești, 1939)
*prolífic, -ă adj. (lat. proli-ficus, d. proles, neam, progenitură, și fácere, a face. V. paci-fic). Plodos, care are puterea de a naște mult, de a se înmulți foarte mult: ĭepuriĭ îs foarte prolificĭ.

prolific (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prolífic adj. m., pl. prolífici; f. prolífică, pl. prolífice

prolific (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prolific a. ce are însușirea de a naște, de a se reproduce: rassă prolifică.