proiectiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROIECTÍV, -Ă, proiectivi, -e, adj. Referitor la activitatea de proiectare și de proiecție. [
Pr.:
pro-iec-] – Din
fr. projectif.proiectiv (Dicționar de neologisme, 1986)PROIECTÍV, -Ă adj. Care proiectează. [< fr.
projectif].
proiectiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROIECTÍV, -Ă adj. referitor la activitatea de proiectare, la proiecție. ◊ (mat.; despre figuri) care își păstrează proprietățile când sunt proiectate pe un plan. ♦ geometrie ~ă = geometrie care studiază proprietățile proiective ale figurilor. ◊ (psih.; despre tehnici, teste) care permite obținerea unei reprezentări obiective a intervenției personalității unui individ într-o anumită activitate. (după fr.
projectif)