proformaPRO FÓRMA loc. adj. lat.
1. De formă
2. Un document creat din considerente formale, pentru a satisface anumite convenții sau cutume. Are diverse sensuri în funcție de domeniul de aplicabilitate ♦ (Ec.)
Factură pro forma sau (substantivat)
proforma = Copia unei facturi finale, expediată clientului în avans. ♦ Factură „de formă”, utilizată la exportul unor mărfuri fără plată, cu valoarea utilizată doar pentru calcularea taxelor vamale. – Din lat.
pro forma prin intermediul engl.
proformaproforma (Marele dicționar de neologisme, 2000)PRO FÓRMA loc. adv. de formă. (< lat.
pro forma)
proforma (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!pro fórma (
lat.)
loc. adj.,
loc. adv.proforma (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pro forma, locuțiune latină: pentru formă, ca simplă formalitate:
a face o cerere pro forma.