profilometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROFILOMÉTRU, profilometre, s. n. Aparat pentru măsurarea gradului de netezime al suprafeței unui drum, a unui teren, a unei piese prelucrate. – Din
fr. profilomètre.profilometru (Dicționar de neologisme, 1986)PROFILOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea gradului de netezime a unei piese prelucrate. [< fr.
profilomètre].
profilometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROFILOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea gradului de netezime a unei piese (prelucrate). (< fr.
profilomètre)
profilometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)profilométru (-me-tru) s. n.,
art. profilométrul; pl. profilométre