profetesă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PROFETÉSĂ, profetese, s. f. (
Livr.) Femeie înzestrată cu darul de a proroci. – Din
fr. prophétesse.profetesă (Marele dicționar de neologisme, 2000)PROFETÉSĂ s. f. prezicătoare. (< fr.
prophétesse)
profetesă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)profetésă (
livr.)
s. f.,
g.-d. art. profetései; pl. profetése