proclama - explicat in DEX

proclama (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PROCLAMÁ, proclám, vb. I. Tranz. 1. A anunța ceva în mod solemn și oficial; a aduce la cunoștința publică (printr-o proclamație) un fapt de mare importanță și de interes general. 2. A acorda cuiva în mod oficial un titlu, un drept, o calitate. ◊ Refl. Colonia s-a proclamat independentă. 3. A crea, a institui, a stabili, a introduce. 4. A susține ceva deschis, cu convingere; a afirma cu tărie. – Din fr. proclamer, lat. proclamare.

proclama (Dicționar de neologisme, 1986)
PROCLAMÁ vb. I. 1. tr. A anunța ceva în mod solemn. 2. tr., refl. A (se) învesti în mod oficial cu un titlu. 3. tr. A susține, a declara ceva deschis, în public. [P.i. proclám și -mez. / < fr. proclamer, it., lat. proclamare].

proclama (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PROCLAMÁ vb. I. tr. 1. a anunța ceva în mod solemn. 2. a susține, a declara ceva deschis în public. II. tr., refl. a (se) învesti în mod oficial cu un titlu. (< fr. proclamer, lat. proclamare)

proclama (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
proclamá (a ~) (pro-cla-) vb., ind. prez. 3 proclámă

proclamà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
proclamà v. 1. a publica cu glasul tare și cu solemnitate: a proclama o lege; 2. fig. a declara sus și tare: a proclama libertatea.