prizări (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIZĂRÍ, pers. 3
prizărește, vb. IV.
Refl. (
Pop. și
fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din
sl. prĕzrĕti.