pristui (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
pristuí, prístui și pristuiésc, vb. IV (reg.) 1. a conviețui. 2. (despre necazuri, supărări, dureri) a îndura, a răbda, a suporta. 3. (despre oameni) a tolera, a îngădui, a suporta (pe lângă sine). 4. (refl.) a se ascunde.