pristolnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRISTÓLNIC s. m. v. pistornic.pristolnic (Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, 1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))pristólnic (= pistornic) s. n., pl.
pristolnicepristolnic (Dicționaru limbii românești, 1939)pristólnic și
-órnic, V.
pistolnic.pristolnic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PRISTÓLNIC1 s. m. Plantă erbacee, din familia malvaceelor, înaltă de 20-150 cm, cu frunze stelat-păroase, flori axiale galbene-portocalii și fruct capsulă (
Abutilon theophrasti).
Sin. teișor (
2).
pristolnic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PRISTÓLNIC2 (PRISTORNIC) (‹
pristol)
s. n. Cruce din lemn sau din piatră cu o mare varietate de forme și ornamente, care servește la imprimarea prescurilor cu inițialele chirilice ale lui Iisus Hristos. Legate de cultul morților, cele mai multe
p. au forma de troiță cu patru brațe, ornamentate prin crestare și traforare.
pristolnic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pristólnic (plantă)
s. m.pristolnic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pristolnic m. plantă cu ale cării fructe se însemnează prescurile
(Abutilon). [V.
pristornic].