prisnă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)prísnă,
prísne, s.f.
1. (înv.) candelă la biserică.
2. (adj. invar.; reg.) curat, pur, neamestecat; veritabil, autentic, adevărat.
3. (adj.; înv. și reg.) în întregime, cu totul, complet; exact, întocmai, tocmai, chiar.
prisnă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)prísnă (-ne), s. f. – (Înv.) Lumină veșnică.
Sl. prisno „veșnic” (Tiktin; Cihac, II, 293).
prisnă (Dicționaru limbii românești, 1939)prísnă f., pl.
e (vsl.
prišĭno [svĭetlĭ], veșnic [arzînd]).
Vechĭ. Candelă veșnică.