primăvăratic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIMĂVĂRÁTIC, -Ă, primăvăratici, -ce, adj. De primăvară, al primăverii; specific sau adecvat primăverii; care se dezvoltă sau se coace primăvara; primăvăros. ♦
Fig. Gingaș, fraged, tânăr. [
Var.:
primăvărátec, -ă adj.] –
Primăvară +
suf. -tic.primăvăratic (Dicționaru limbii românești, 1939)primăvărátic (est) și
-ec (vest),
-ă adj. (d.
primăvară). De primăvară:
aer, vînt primăvăratic.primăvăratic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)primăvărátic adj. m.,
pl. primăvărátici; f. primăvărátică, pl. primăvăráticeprimăvăratic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)primăvăratic a. de primăvară:
zefir primăvăratic OD.