primăvară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRÍMĂVARĂ, primăveri, s. f. Unul dintre cele patru anotimpuri care urmează după iarnă și precedă vara, cuprinzând (în emisfera noastră) intervalul dintre echinocțiul de la 21 martie și solstițiul de la 21 iunie. ◊
Expr. Primăvara vieții = tinerețea; tineretul. ♦ (Adverbial;
art.) În timpul sau în cursul acestui anotimp; în fiecare primăvară. ♦
Fig. (La
pl.) Ani (de tinerețe).
Are 20 de primăveri. [
Acc. și:
primăváră] –
Lat. primavera.