primărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRIMĂRÍE, primării, s. f. Instituție condusă de un primar (
II); clădire în care își are sediul această instituție. ♦ (Rar) Primariat (
1). –
Primar +
suf. -ie.primărie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)primărie, primării s. f. (intl.) buzunarul interior de la haină.
primărie (Dicționaru limbii românești, 1939)primăríe f. (d.
primar 2 și fr.
mairie). Demnitatea de primar. Durata acesteĭ demnitățĭ. Edificiu oficial al primaruluĭ. V.
primariat.primărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)primăríe s. f.,
art. primăría, g.-d. art. primăríei; pl. primăríi, art. primăríileprimărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)primărie f. clădirea unde se află administrațiunea municipală.