prijmă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRÍJMĂ s. f. v. preajmă.prijmă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)príjmă s.f. (înv.) prima pagină a unei scrieri; pagina din dreapta a unei cărți; recto (opus lui verso).
prijmă (Dicționaru limbii românești, 1939)príjmă, V.
preajmă.