prefigurație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREFIGURÁȚIE, prefigurații, s. f. (
Livr.) Prefigurare. – Din
fr. préfiguration.prefigurație (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREFIGURÁȚIE s. f. faptul de a prefigura, de a anunța ceva. (< fr.
préfiguration)
prefigurație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prefiguráție (rar)
(-ți-e) s. f.,
art. prefiguráția (-ți-a), g.-d. art. prefiguráției; pl. prefiguráții, art. prefiguráțiile (-ți-i-)