prefigurativ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREFIGURATÍV, -Ă, prefigurativi, -e, adj.,
s. n. (
Livr.) (Element) care prefigurează. –
Pre1- +
figurativ.prefigurativ (Dicționar de neologisme, 1986)PREFIGURATÍV, -Ă adj. Care prefigurează. [Cf. engl.
prefigurative].
prefigurativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)PREFIGURATÍV, -Ă adj., s. n. (element) care prefigurează. (< engl.
prefigurative)