precumpănitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRECUMPĂNITÓR, -OÁRE, precumpănitori, -oare, adj. Care precumpănește, predomină ca număr, ca valoare, ca importanță; care constituie elementul hotărâtor; predominant, preponderent. –
Precumpăni +
suf. -tor.