preaplin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PREAPLÍN, preaplinuri, s. n. 1. Ceea ce depășește un anumit nivel, ceea ce este prea mult, prea abundent.
2. Dispozitiv de protecție pentru evacuarea automată a lichidului care depășește un anumit nivel într-un bazin, rezervor etc. ♦
P. ext. Conținutul unui rezervor de apă. –
Prea +
plin.preaplin (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)preaplín, -ă, adj. (înv.) care este din belșug, din abundență, foarte mult.
preaplin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)preaplín (prea-plin) s. n.,
pl. preaplínuri