prăval (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRĂVÁL, prăvaluri, s. n. 1. Depresiune naturală (puțin adâncă) care face legătura între bălți sau între acestea și râuri;
spec. gârlă din regiunea inundabilă a Dunării.
2. (
Reg.) Porțiune pe cursul unui râu, al unui pârâu etc., unde apa curge foarte repede (formând o cascadă mică).
3. (
Reg.) Povârniș, pantă (
1), coastă. [
Pl. și:
prăvale. –
Var.:
privál s. n.] –
Cf. bg. preval, rom. prăvăli.