prăfos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PRĂFÓS, -OÁSĂ, prăfoși, -oase, adj. Plin de praf (
1), acoperit cu praf, cu mult praf; prăfuit, prăfuros. ♦ Care se prezintă sub formă de pulbere, ca praful; pulverulent. –
Praf +
suf. -os.prăfos (Dicționaru limbii românești, 1939)prăfós, -oásă adj. (d.
praf).
Vest. Colbăĭos, plin de praf:
drum prăfos.prăfos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)prăfós adj. m.,
pl. prăfóși; f. prăfoásă, pl. prăfoáseprăfos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)prăfos a. plin de praf.