prânzișor - explicat in DEX

prânzișor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PRÂNZIȘÓR, prânzișoare, s. n. (Înv. și pop.) 1. Prânzul (cel) mic; prânzuleț, prânzuț. 2. Loc de pe bolta cerească în care se află soarele la prânzișor (1). – Prânz + suf. -ișor.

prânzișor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
prânzișór (înv., pop.) s. n., pl. prânzișoáre

prânzișor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
prânzișor n. gustare cu 2—3 ore înainte de prânz.