potoleală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) POTOLEÁLĂ,potoleli, s. f. (Rar) Potolire. – Potoli + suf. -eală.
potoleală(Dicționar de argou al limbii române, 2007) potoleală,s. f. sg. v. potol.
potoleală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) potoleálă (rar) s. f., g.-d. art. potolélii; pl. potoléli